• Introduce-ti id-ul dvs pentru a putea fi anuntati prin email cand vor fi postate articole noi.

    Alături de 3 alți urmăritori

  • Blog certificat

Tusea


Tusea este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimici, inflamatori, care are ca rezultat expulzarea violenta si sonora a aerului intrapulmonar si a eventualelor secretii patologice sau a corpilor straini din arborele traheobronsic.

Tusea reprezinta o reactie de aparare a organismului pentru eliminarea produselor patologice din caile respiratorii. Reflexul de tuse este un reflex respirator modificat.

Dupa caracterul tusei se descriu:

  • tusea uscata: este seaca, fara expectoratie
  • tusea umeda: este productiva, insotita de expectoratie, apare de obicei dimineata la schimbarea pozitiei corpului
  • tusea surda
  • tusea latratoare: este consecinta unor compresiuni traheobronsice determinate de adenopatii
  • tusea bitonala: apare in cazul paraliziei corzilor vocale
  • tusea convulsiva
  • tusea iritativa: apare la fumatori sau in complicatiile cardiovasculare
  • tusea cavernoasa: apare in cavernele pulmonare

sursa http://www.netmedic.ro

Dispneea


Dispneea este definita ca respiratie dificila (cu efort), respiratie constientizata ca anormala, determinand o situatie de discomfort. Apar modificari de frecventa, amplitudine si regularitate ce se coreleaza cu travaliu ventilator crescut.

Pentru aparitia perceptiei de dispnee sunt necesare multe informatii cu punct de plecare in receptorii pulmonari (de distensie si juxtaalveolari). Exista puncte de receptori in muschi si tendoane, receptori la nivelul vaselor (carotida, aorta) capabili sa inregistreze modificari ale gazelor în sange, receptori care trimit impulsuri la musculatura periferica. Toti acestia favorizeaza un trafic crescut la nivelul centrilor care coreleaza respiratia. Acest trafic impreuna cu inregistrarea efortului muscular crescut, duc la inregistrarea dispneei.

Din punct de vedere clinic avem elemente generale si tipuri particulare de dispnee:

  • dispneea de efort si de repaus
  • dispneea paroxistica

Mijlocul de masurare al dispneei se refera la cea de efort, in functie de gradul de efort la care apare si are 4 stadii (efort mare, mediu, mic si repaus).

Durerea toracica


Durerea de cauza respiratorie este de mai multe tipuri: junghi toracic, durere data de inflamarea cailor respiratorii mari, durere produsa de distensia arterelor pulmonare. Mai exista si dureri legate de mediastin, de peretele toracic, durere la nivelul toracelui si în vecinatatea sa (coloana vertebrala, regiune cervicala, regiune abdominala)

Junghiul toracic

  • este o durere de cauza pleurala dar apare si în suferinta parenchimului pulmonar, prin interesarea pleurei
  • originea durerii este la nivelul terminatiilor algogene din pleura parietala (pleura viscerala nu are sensibilitate)
  • acest junghi apare prin inflamarea sau iritarea pleurei, în contextul unei dureri corelabile cu miscarile respiratorii
  • in ultimul stadiu al durerii se intalneste exudat inflamator ce contine fibrina

Aceasta durere este localizata pe suprafete mici, este unilaterala, poate avea intensitate mare sau foarte mare, are debut acut sau supraacut. Junghiul are ca si caracter important, agravarea odata cu miscarile respiratorii (bolnavii au tendinta micsorarii respiratiei pe partea durerii). Tusea, sughitul, miscarea sau apasarea agraveaza deasemenea durerea, fiind in corelatie cu o hiperestezie.

Durerea datorata inflamarii mucoasei bronsice
In aceasta situatie exista 2 faze de evolutie:

  • faza de bronsita uscata, in care se manifesta o durere retrosternala (ca o arsura severa), si care se agraveaza la respiratie rapida sau adanca si la tuse, care la inceput este uscata. Aceasta faza tine cateva zile si se amelioreaza treptat.
  • faza de bronsita cu tuse productiva

Durere produsa de distensia arterei pulmonare pincipale
Este o durere toracica cu instalare acuta, resimtita retrosternal, cu durata variabila (ore), pusa pe seama distensiei peretilor arterei pulmonare datorita hipertensiunii acute pulmonare.

Durerea mediastinala
Durerea mediastinala poate fi datorita continutului sau (componente cardio-vasculare, digestive si respiratorii) sau datorita afectarii globale a mediastinului (in emfizemul mediastinal sau in mediastinita). In emfizemul mediastinal exista o durere toracica retrosternala extinsa, care este importanta atunci cand se asociaza cu emfizem subcutanat (observat prin deformarea cutanata a zonei respective si prin senzatie de „zapada proaspata” la apasare) si cu un zgomot uscat, ritmat, de activitate a cordului (semnul lui Hamann). In mediastinita (frecvent intalnita datorita rupturii de esofag sau perforarii traheei) exista o durere retrosternala intinsa, intensa si se observa o marire radiologica a mediastinului.

Durerea peretelui toracic si a diafragmului
Deosebim:

  • Durerea de tip frenic: poate fi data de iritatia inflamatorie a zonei centrale a diafragmului care este inervata de nervul frenic ce are originea la nivelul C3-C5. Durerea este resimtita pe marginea superioara a trapezului si a regiunii cervicale laterale si uneori in spatiile intercostale laterale. Iritatia poate fi insotita de contractia diafragmului producand sughitul.
  • Nevralgiile intercostale: sunt distribuite pe unul sau mai multe spatii intercostale si au frecvent caracter de durere sub forma de arsura sau descarcare electrica; durerea este agravata de respiratiile adanci, de tuse, stranut, schimbari mari de pozitie a toracelui. Durerea este agravata in punctele Walleix, care se gasesc la intersectia principalelor linii verticale cu rebordul costal.
  • Dureri parietale legate de muschi: poate avea unele aspecte mai particulare, ca in cazul pleurodiniei produsa de viroze, caracterizata prin durere violenta (datorita inflamarii muschilor intercostali) descrisa ca si „Gheara Diavolului” sau „Boala insulei Bronholm”.
  • Durerea legata de afectarea articulatiei condro-sternale (Boala Tieze): este o durere ce intereseaza articulatiile condro-costale 2,3,4, de obicei pe partea stanga; este asociata cu tumefactia articulatiei si roseata tegumentului
  • Durerea din fibrozita: este o durere musculara corelata cu o reactie inflamatorie a tesutului conjunctiv fibros. Intereseaza partea superioara a toracelui, anterior si posterior.
  • Sindromul Pancoast � Tobias: este o durere cu distributie in plexul brahial; intereseaza partea superioara a toracelui si membrul superior, corelate cu o afectare neoplazica a varfului plamanului si domului pleural superior.

sursa http://www.netmedic.ro

Raguseala si tusea


Raguseala poate apare in suferinte cardiovasculare, cu un caracter de voce voalata sau net ragusita sau chiar voce bitonala. Apare in compresiuni mediastinale asupra nervului recurent cum se intampla in stenoza mitrala (ca urmare a dilatarii atriului stang), mediastinita din mezaortita luetica, anevrismul crosei aortice.

Tusea e o manifestare frecventa la cardiaci. E corelata cu staza cardiaca sau cu complicatii pulmonare in boli cardiace (ex:IMA) sau cu bronsita de staza.

sursa http://www.netmedic.ro

Febra


Orice stare febrila la un pacient cu suferinta cardiovasculara pune probleme foarte grave de diagnostic sau/si de evolutivitate.

Situatiile in care febra poate sa apara la cardiaci:

  • reumatism articular acut
  • stari septicemice
  • boli infectioase
  • infarct pulmonar, pericardita acuta, tromboflebita, infarct miocardic
  • endocardita bacteriana subacuta

sursa http://www.netmedic.ro

Hemoptizia


Hemoptizia sau expectoratia sanguinolenta apare in multe afectiuni cardiace, prin mecanisme patogenice multiple.

In fata unei hemoptizii se pun urmatoarele probleme diagnostice:

  • stenoza mitrala
  • embolia pulmonara
  • insuficienta ventriculara stanga (IVS) care se manifesta prin edem pulmonar acut (EPA)
  • hipertensiunea arteriala sistemica
  • anevrisme aortice fisurate sau rupte
  • malformatii arteriovenoase

Palpitatiile


Reprezinta constientizarea activitatii cardiace, cu nuanta interpretativa de suferinta, anormalitate, de caracter penibil. Au la baza o modificare importanta, fiziologica sau patologica a activitatii cardiace. Nu sunt direct proportionale cu anormalitatea activitatii cardiace, pentru ca au mereu o componenta afectiva, de semnificatie de „rau”.

Palpitatiile fiziologice
Sunt palpitatiile care apar la efort fizic mare, stres psihic mare, cu stimulare simpatoadrenergica importanta. Mecanismul de producere este reprezentat de cresterea fortei si a frecventei, ceea ce e inregistrata ca o schimbare in activitatea cordului.

Palpitatiile patologice
Sunt descrise de pacienti ca:

  • batai puternice in piept
  • rostogolire a inimii
  • pauza in activitatea inimii
  • „fluturare”
  • palpitatii inregistrate ca si contractii dureroase

Localizarea poate fi precordial sau in regiunea cervicala.

sursa http://www.netmedic.ro

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.